[Verse 1: Deliric]
Acum, copii sunt în război deschis cu Metrorex
De la tag-uri, la wildstyles, la un 3D de vis, mult mai complex
Le folosesc să ies din context
Nimeni nu m-ascultă dacă vorbesc, deci ca protest
Îmi scriu numele-n văzu' tuturor
Am [?], plus negru mat, DupliColor
Și-un marker permanent pe bază de alcool
Sunt la alt colț, să umplu alt gol
Am societatea-mpotrivă, și încă rezist
Sunt vandal sau artist? Intru-n scandal sau asist?
Văd lumea altfel, sunt un pericol doar că exist
Obișnuiți cu tonuri de gri, se tem de culori
E ca și cum te ai teme de flori, că te-ai obișnuit cu un teren arid
Vapori de aerosol eliberați din vid, devin din lichid - solid
Apoi ajung să prindă viață pe pereți
Iar voi le-o curmați doar pentru că nu-nțelegeți

[Verse 2: VD]
Dau cu pace scriitorilor care-o-ntind, dac-apare garda
Căci e război, bombardează strada
Vor să uite de câți și cine suntem
De-aia zidurile-s goale, trebuie să le umplem!
Scoatem mijloacele de transport din comun, un pont bun
Orele târzii-s un moment oportun, pentru asalt
Își propun să ne oprească, numai că pierd din start
Oamenii de jos duc arta la un nivel înalt
Da-nalta societate, trăiește-n altă societate
Care nu poate să-nțeleagă cum gândește-un frate
Așa că deocamdată e cazu' să continuam, fie ce-o fi
Scrieți pe pereți, eu o să explic pe melodii
Că sistemu' ar trebui să ne servească, da' ne-nşală
Deci dându-ne tag-uri pe-o clădire guvernamentală
Îți valorifici puterea mentală atunci când lupți, și
Dacă ești întrebat cine-a tag-at, fă-te că nu știi