[Intro: Uzzi]
Majoritatea știu despre Pantelimon că este capitala periferiei din București. Locu’ cu cei mai mari borfași, mafioți și hoți... Ce poate n-ai știut, niciodată, este faptu’ că noi, toți ăștia care am trăit aici, vom fi mereu de aici... Este cartieru’ nostru!

[Strofa 1: Uzzi, Caddillac, Uzzi & Tata Vlad]
Și nimic nu s-a schimbat, totu’ e la fel
Copiii te-ntâmpină când intri în cartier
Pe fiecare stradă, la fiecare bloc
Nu e sărbătoare
Da’ e vară și soare
Și pizdele ca și goale
Chiloții-n cur, țâțe, bine
Nu poți să nu le zici ceva când trec pе lângă tine
Zi, fă tati, cum te cheamă, nе vedem și noi?
Stai pe-aici, te-am mai văzut, când și noi? Noi doi
Mai departe, mă uit în spate, ajung la scară
La bermude și papuci, toți tovarășii pe afară
Cu berea în mână și tricou’ pe umăr
Și joint-u’ arde, aberăm o săptămână
Că nimic nu s-a schimbat, de fapt, totu’ e la fel
Nicăieri nu e mai bine, ca la mine în cartier
Pe fiecare stradă, la fiecare bloc
Nu e sărbătoare, da’ e marfă rău de tot

[Refren: Uzzi]
Pot să plec, pot să stau, pot să fac ce vreau
Și dacă plec, unde merg, tot cu mine îl iau
Poate știi, poate nu, da’ îți spun mereu:
(Pantelimonu' a fost și va rămâne cartieru’ meu)
Pot să plec, pot să stau, pot să fac ce vreau
Și dacă plec, unde merg, tot cu mine îl iau
Poate știi, poate nu, da’ îți spun mereu:
(Pantelimonu' a fost și va rămâne cartieru’ meu)
[Strofa 2: Caddillac & Uzzi]
Deschide-ți mintea puțin
Și lasă-mă să intervin
Fiindcă țin să te lămuresc
C-am cu ce să mă mândresc
Sunt aici să-ți reamintesc
De cartieru’ meu Pantelimon, pe care îl iubesc
Cu copiii care, zi de zi, se bucură pe-afară
Cu fetele astea care vor să te bage-n boală
Cu puștanii care au ca modele, veteranii
Adică ăia care au știut să facă banii
Cu chioșcuri și bodegi și terasele pline
Cu vremea care ține neapărat să fie bine
E cartieru-n care m-am născut și am crescut
Pantelimonu’ mă face să vreau s-o iau de la început

[Refren: Uzzi]
Pot să plec, pot să stau, pot să fac ce vreau
Și dacă plec, unde merg, tot cu mine îl iau
Poate știi, poate nu, da’ îți spun mereu:
(Pantelimonu' a fost și va rămâne cartieru’ meu)
Pot să plec, pot să stau, pot să fac ce vreau
Și dacă plec, unde merg, tot cu mine îl iau
Poate știi, poate nu, da’ îți spun mereu:
(Pantelimonu' a fost și va rămâne cartieru’ meu)
[Strofa 3: Tata Vlad]
Poți să vezi, tot ce văd și eu, să nu-nțelegi
Că uneori contează doar să fii atent pe unde mergi
Pune dreptu’, stângu’ după el îți cer
Să nu mă întrerupi când vorbesc de cartier
Poți să vezi, la colțu’ străzii un băiat ca mine
În trening și adidași, moda asta încă ține
Și să te întrebi cum de stă chiar lângă el
Un copil îmbrăcat exact la fel
Poți să vezi, să nu-ți vină să crezi așa ceva
O femeie atât de bună, te gândeai noaptea la ea
Să-ți arate că e mai înțepată
Linge-n fața ta dintr-o mare înghețată
Poți să vezi câțiva puștani inspiră scandal
Să fii uimit că te salută, poate pare banal
E timpu’ să privești mai pozitiv un pic
Că poți să vezi tot ce văd eu și să nu-nțelegi nimic

[Refren: Uzzi]
Pot să plec, pot să stau, pot să fac ce vreau
Și dacă plec, unde merg, tot cu mine îl iau
Poate știi, poate nu, da’ îți spun mereu:
(Pantelimonu' a fost și va rămâne cartieru’ meu)
Pot să plec, pot să stau, pot să fac ce vreau
Și dacă plec, unde merg, tot cu mine îl iau
Poate știi, poate nu, da’ îți spun mereu:
(Pantelimonu' a fost și va rămâne cartieru’ meu)