[Intro: Nimeni Altu']
Aproape 2007

[Strofa 1: Nimeni Altu']
Dacă bagi muncă zi după zi, n-o să ai timp nici de copii
Zi, dacă știi, atunci cum o să-i educi? Cum o să fii?
Lângă ei când le va fi greu, când tu lipsești mereu
Și-o să te plângi că fiul tău ajunge derbedeu
Servește alcool la bloc și trage fum după foc
Stai, că nu știi tot, când toți îl știu de mic de vagabond
Iar tu nu știi în ce clasă e, la B, la C sau la D
Tre’ să recunoști, ca om, că nu-i cunoști problemele
Vii obosit acasă, faci duș, nevasta se uită-ngrijorată
La apometre, să vadă cât o să vină apa caldă
Înseamnă că trăiești în România, e o treabă ciudată
Și nimeni n-o să poată să-nțeleagă prea bine vreodată
Suntem aici, o ducem rău, iar tu te uiți la drumu' tău
Și îți dai seama că ai luat-o greșit, deci e nașpa, zău
Ai niște ani în spate, trecut printre toate
Din păcate, ai puține răsplate, lași fapte neterminate
Și te apasă când te uiți să vezi ce-ai pus în plasă
Sau numeri câte rate dai pentru ce ai luat în casă
Pui sticle pe masă, dar n-o să poți să scapi niciodată
De gândul c-ai lăsat o listă-ntreagă pe altă dată
Să stai la bloc nu ți-e comod, simți că n-ai loc
Ca un claustrofob stresat că n-ai mai avansat deloc
Îți vine să dai foc la tot și să pleci, e prea urât
Dar nicio cale nu te poate duce-napoi în trecut
[Refren: Nimeni Altu' & Ombladon]
Ce faci când vezi că viața ta nu chiar e așa cum credeai?
Și realizezi c-ai prea puține din tot ce îți doreai
Îți amintești ce visai, prin ce ai trecut, tot ce-a fost
Fă ce-i de făcut acum, cât timp mai are rost
Ce faci când vezi că viața ta nu chiar e așa cum credeai?
Și realizezi c-ai prea puține din tot ce îți doreai
Îți amintești ce visai, prin ce ai trecut, tot ce-a fost
Fă ce-i de făcut acum, cât timp mai are rost

[Strofa 2: Ombladon]
Sărăcia-ți intră-n casă din ce în ce mai des
Și te surprinde visând la două târfe-n latex
„Pune mâna și muncește”, spun cei ce te privesc
Îi urăști pentru asta, d-asta n-ai niciun complex
Cu frigiderul gol, te hrănești cu vise
Creează dependență, însă nu sunt interzise
Prietenii te vor mort, te vor dușmanii
Părinții te vor plecat, femeile-ți vor banii
Respins de societate, în noapte cu băieții
C-o bere și un joint, o arzi fără pretenții
Cu o mașină ruptă-n două, în care când plouă
Îți plouă, te doare-n pulă, e normal, nu-i nouă
Nu pui preț pe țoale, doar stai
Și nu dai doi bani pe nimic, pentru că nu-i ai
E banal ce-am spus, uită total
Dar ține capu' sus, ești doar un român normal
[Refren: Nimeni Altu' & Ombladon]
Ce faci când vezi că viața ta nu chiar e așa cum credeai?
Și realizezi c-ai prea puține din tot ce îți doreai
Îți amintești ce visai, prin ce ai trecut, tot ce-a fost
Fă ce-i de făcut acum, cât timp mai are rost
Ce faci când vezi că viața ta nu chiar e așa cum credeai?
Și realizezi c-ai prea puține din tot ce îți doreai
Îți amintești ce visai, prin ce ai trecut, tot ce-a fost
Fă ce-i de făcut acum, cât timp mai are rost

[Strofa 3: Ombladon]
Yo, așa cum dealer-u' împarte în stânga, în dreapta grame
Așa împarte viața în stânga și-n dreapta palme
Ai grijă, viața te-ncinge, te-nfrânge, te-nvinge tot ea
La capătul zilelor, la cap, crucea ți-o-nfinge, și-ți ia
Speranța de a fi fericit
D-aia mă simt prins în război, ca un soldat din Kuwait
Ridic privirea rea, văd lumina, dispare feeric
Sunt ca un bumerang care se-ntoarce în întuneric veșnic
Înconjurat de prieteni falși, oameni de nimic
De târfe de sex opus, cu chip angelic, și zic:
V-aș face mult rău, v-aș fute-n gură pe toți
V-aș arunca morți în pădure, îmbrăcați în camuflaj
Curaj am, n-am slujbă, am drujbă, fugiți, bă
Jumătatea mea-i o curvă, deci am s-o pun să respire cu capu-n pungă
N-am nevoie de voi, nici voi de mine, și poate
Vă fut în gură pe toți, toți, toți, tot trec peste toate